UNIVERSITATEA BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE

REGULAMENT

DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

I. OBIECTIVE ŞI SPECIALIZĂRI

Universitatea din Bacău, înfiinţată în anul 1990, a fost instituţionalizată ca o consecinţă logică a existenţei învăţământului băcăuan. În perioada anterioară, începând cu anul 1961, învăţământul superior din Bacău s-a desfăşurat sub egida Institutului Pedagogic şi, din anul 1976, sub denumirea de Institut de Învăţământ Superior. Facultatea de Ştiinte s-a înfiinţat în anul 1991, sub denumirea de Facultatea de Litere şi Ştiinţe. Este reacreditată prin H.G. nr. 676/28.06.2007.

 

 

Facultatea de Ştiinţe îşi propune următoarele obiective:

• Promovarea învăţământului şi cercetării în concordanţă cu exigenţele unei societăţi bazate pe cunoaştere prin formare iniţială, educaţie continuă şi integrare în circuitul valorilor universale;
• Contribuţia la dezvoltarea locală, regională şi naţională din punct de vedere social, economic, cultural, politic, printr-o implicare în realitate, în acord cu nevoile comunităţii.

Modalităţile de realizare a acestei misiuni sunt următoarele:

• Stabilirea unui management strategic şi a unui proces de planificare eficient;
• Dezvoltarea globală şi echilibrată a universităţii;
• Asigurarea echilibrului între democraţie, participare colectivă şi transparenţă pe de o parte, eficienţă şi fundamentare în luarea deciziilor, pe de altă parte;
• Asumarea principiului calităţii.

Facultatea de Ştiinţe este ataşată tradiţiei gândirii libere, libertăţii academice, recunoaşterii drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, pluralismului politic, democraţiei şi principiului supremaţiei legii.

Structura Facultăţii de Ştiinţe

Facultatea de Ştiinţe cuprinde două catedre. Organigrama facultăţii este prezentată în anexa 1.

Ø Catedre pe domenii ştiinţifice:

 Catedra de Biologie: specializarea Biologie

 Catedra de Matematică-Informatică

o Specializarea Matematică

o Specializarea Informatică

Ø Compartimentul de Studii Postuniversitare:

 Protecţia şi valorificarea resurselor biologice

 Didactica matematicii

Ø Compartimentul de Formare Continuă;

 Cele două catedre, în colaborare cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, asigură procesul de instruire profesională.

Ø Există două centre de cercetare acreditate la nivel de Universitate, care urmează a fi acreditate de CNCSIS şi anume:

 Centrul de Cercetare, formare şi consultanţă pentru resursele mediului şi biotehnologie.

 Centrul de Cercetare Matematică-Informatică .

II. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Facultatea de Ştiinţe are în structura sa 2 catedre, două departamente, o bibliotecă, laboratoare, unităţi de cercetare, secretariat, administraţie. Beneficiază de serviciile universităţii privind cazarea studenţilor, aprovizionarea tehnico-materială, evidenţa financiar-contabilă, editura, tipografia, baze de practică, probleme sociale, etc. Organigrama facultăţii este prezentată în anexa 1.

Facultatea îşi stabileşte structura în conformitate cu prevederile Cartei, cu necesităţile didactice, ştiinţifice şi cu bugetul alocat.

Facultatea beneficiază de autonomie universitară în domeniul ştiinţific, didactic, financiar, administrativ, în cadrul reglementărilor existente. Facultatea îşi gestionează fondurile provenite de la bugetul statului şi fondurile provenite din resurse extrabugetare constituite din: venituri proprii, dobânzi, donaţii, sponsorizări şi taxe, percepute în condiţiile legii de la persoane fizice şi juridice, române sau străine, şi din alte surse, configurându-şi o politică de structură şi personal proprie, în condiţiile legii.

Facultatea este organizată şi îşi desfăşoară activitatea în temeiul Cartei, al regulamentelor universităţii şi al propriilor regulamente.

În baza autonomiei, facultatea îşi desemnează propria administraţie academică potrivit prevederilor Cartei şi Regulamentului facultăţii.

Facultatea este condusă de Consiliul profesoral.. În intervalul dintre consiliile profesorale, Facultatea este condusă de Biroul Consiliului profesoral şi de Decan.

Facultatea elaborează Regulamentul de organizare şi funcţionare al facultăţii prin care reglementează desfăşurarea studiilor, cercetarea ştiinţifică, în acord cu Carta şi Regulamentul de alegeri al universităţii.

a) Consiliul profesoral al facultăţii

Consiliul profesoral este compus din cadre didactice, studenţi şi administratorul şef de facultate. În consiliu sunt reprezentate toate catedrele şi departamentele. Decanul, prodecanul, secretarul ştiinţific al facultăţii, şefii de catedră, directorii de departamente şi administratorul şef fac parte de drept din consiliul profesoral.

Consiliul profesoral se întruneşte în sesiune ordinară lunar, conform programării stabilite la începutul fiecărui semestru academic, şi în sesiuni extraordinare, la convocarea decanului, a Biroului Consiliului Profesoral sau la cererea a cel puţin jumătate din numărul membrilor Consiliului.

Consiliul profesoral îşi constituie în a doua şedinţă ordinară comisiile de specialitate, prezidate de un membru al Consiliului.

Comisiile de specialitate ale Consiliului profesoral sunt fixate după modelul consiliilor Senatului.

Consiliul profesoral validează şefii de catedră. Consiliul profesoral poate decide neconfirmarea sau suspendarea din funcţie a şefilor de catedră, prodecanului, secretarului ştiinţific, membrilor Consiliului profesoral, în condiţiile stabilite de lege.

În virtutea autonomiei universitare, consiliul profesoral are următoarele competenţe:

• Stabileşte strategia dezvoltării facultăţii în concordanţă cu strategia de dezvoltare a universităţii, programele didactice, ştiinţifice; propune structura facultăţii (catedre, secţii de cercetare); stabileşte numărul de studenţi pe secţii, specializări, modalităţile de admitere, potrivit propunerilor formulate de catedre;
• Propune specializările pentru licenţă, masterat, învăţământ la distanţă, învăţământ cu frecvenţă redusă, înaintate de catedre şi departamente;
• Avizează statele de funcţiuni pentru personalul didactic, de cercetare, tehnico- administrativ; confirmă comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor didactice inferioare, propunerile comisiilor de specialişti pentru numirea pe posturi didactice;
• Propune constituirea unităţilor autonome de cercetare sau de prestări servicii, în conformitate cu prevederile legii şi ale prezentei Carte, stabileşte modalităţile de funcţionare ale acestor unităţi şi aprobă personalul de cercetare şi gradele ştiinţifice;

Consiliul profesoral aplică principiile şi normele de finanţare fixate de Consiliul de Administraţie, integrare economică şi probleme sociale al Senatului universităţii; aprobă bugetul general al facultăţii, al catedrelor şi departamentelor; aplică principiile de salarizare a personalului didactic, de cercetare şi tehnico-administrativ.

La începutul anului universitar, consiliul profesoral stabileşte destinaţia cheltuielilor şi cuantumul acestora, investiţiile şi programarea lor. Consiliul poate corecta bugetul la diferite capitole şi în cursul anului.

Consiliul profesoral fixează efectivul de burse pe specializări.

Consiliul profesoral stabileşte strategia cooperării academice internaţionale, propune acorduri de cooperare academică inetrnaţională, care trebuie să aibă susţinerea unităţilor componente ale facultăţii.

Consiliul profesoral validează propunerile catedrelor pentru acordarea titlurilor de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bacău, de Senator de Onoare al Universităţii din Bacău şi de profesor consultant.

Consiliul profesoral validează, la propunerile catedrelor, anual, prelungirea activităţii cadrelor didactice care au vârsta de pensionare.

Consiliul profesoral poate propune încetarea activităţii cadrelor didactice în universitate, în condiţiile stabilite de lege.

Consiliul profesoral poate recurge la vot secret şi în alte situaţii decât cele prevăzute explicit de lege.

Consiliul profesoral ia deciziile cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi; cvorumul şedinţelor fiind de 2/3 din totalul membrilor Consiliului profesoral.

b) Biroul Consiliului profesoral al facultăţii

Biroul Consiliului profesoral este format din decan, prodecan, secretarul ştiinţific al facultăţii, administratorul şef al facultăţii şi reprezentantul studenţilor. Consiliul profesoral organizează, atunci când se discută probleme specifice, Biroul lărgit al Consiliului profesoral, din care, pe lângă membrii Biroului Consililui, fac parte şi şefii de catedră şi directorii de departament.

Biroul Consiliului profesoral este organismul executiv al administraţiei academice din facultate. Biroul are următoarele competenţe: aplică hotărârile Consiliului profesoral şi ia hotărâri în probleme curente în intervalul dintre reuniunile Consiliului profesoral, pe baza hotărârilor acestuia; coordonează activitatea comisiilor Consiliului profesoral; pregăteşte reuniunile Consiliului profesoral; coordonează personalul administrativ şi tehnic; repartizează spaţiile facultăţii; rezolvă problemele sociale; asigură conducerea curentă a facultăţii; răspunde la petiţii, cereri şi solicitări; realizează cooperarea cu instituţii şi organisme interne sau internaţionale; programează examenele; organizează admiterea în facultate; pregăteşte publicaţiile facultăţii.

c) Departamentul

Se crează la nivelul facultăţii. Rolul departamentelor este de a concentra potenţialul didactic şi ştiinţific, de a coodona politici unitare în domeniul de competenţă al departamentului, de a asigura o folosire mai eficientă a resurselor şi a patrimoniului. Departamentele se creează la propunerea facultăţilor cu aprobarea Senatului şi au ca scop desfăşurarea unor activităţi specifice cum ar fi:

• Pregătirea personalului didactic
• Învăţământul la distanţă
• Studii postuniversitare şi de formare continuă
• Cercetare ştiinţifică

Responsabilii de compartimente pe specializări formează Consiliul Departamentului şi desemnează prin vot, directorul departamentului care este aprobat de Consiliul profesoral şi validat de Senat.

Structurile administrative ale departamentelor se organizează în funcţie de resursele financiare ale facultăţii.

Departamentele funcţionează după un regulament propriu aprobat de Consiliul profesoral şi Senat.

d) Catedra

Catedra este unitatea fundamentală a facultăţii, care realizează activităţi de învăţământ şi de cercetare. Catedra se organizează pe un domeniu comun sau cel mult, domenii înrudite. Conducerea catedrei este asigurată de către Biroul catedrei, alcătuit din şeful de catedră, adjunctul şefului de catedră şi secretarul biroului catedrei.

În cadrul catedrelor se mai pot constitui colective conduse de responsabili de colective. Desemnarea responsabilului de colective se face pe baza Regulamentului catedrei.

În temeiul autonomiei universitare, catedra are următoarele competenţe:

• Elaborează planurile strategice anuale de dezvoltare şi statele de funcţiuni;
• Propune specializările pentru licenţă, masterat; coodonează unităţile autonome de cercetare şi asigură finanţarea acestora; propune diferenţieri salariale; face propuneri de cooperare academică internaţională; propune acordarea unor titluri conform regulamentului de profil.
• Elaborează programele didactice, de cercetare, de masterat;
• Organizează manifestări ştiinţifice; evaluează activitatea didactică şi ştiinţifică a cadrelor didactice sau a cercetătorilor, face propuneri în materie de posturi, propune comisiile de concurs; organizează concursurile; propune cadrele didactice asociate, profesorii consultanţi, prelungirea anuală a activităţii persoanelor care au vârsta de pensionare.
• Catedra adoptă anual programul de editare a cursurilor, materialelor, caietelor de seminar şi lucrări practice, a altor materiale didactice.

Catedra aprobă anual programele ştiinţifice ale cadrelor didactice.

Catedra poate propune Consilului profesoral acordarea de burse de cercetare, specializare, doctorat, din resurse proprii.

Hotărârile în cadrul catedrei se iau cu majoritatea membrilor prezenţi, dacă numărul lor reprezintă cel puţin 2/3 din totalul membrilor catedrei.

e) Unităţile de cercetare, consultanţă

Facultatea poate organiza unităţi de cercetare cu finanţare din bugetul universităţii, cu finanţare parţială sau cu autofinanţare.

Unităţile de cercetare sunt institutele, centrele, colectivele şi laboratoarele. Unităţile de cercetare se organizează la propunerea catedrelor, departamentelor, Consiliului profesoral ale facultăţii. Ele reunesc cadre didactice, cercetători şi studenţi.

Unităţile de cercetare desfăşoară preponderent cercetare ştiinţifică dar poate asuma şi activităţi didactice, de consultanţă.

Conducătorii unităţilor de cercetare sunt desemnaţi potrivit reglementărilor şi sunt confirmaţi de Consiliul profesoral.

Competenţele unităţilor de cercetare sunt: elaborează proiecte de cercetare; organizează activitatea de cercetare; realizează programele de cercetare; valorifică cercetarea; asigură sursele de finanţare; redactează publicaţii ştiinţifice; organizează manifestări ştiinţifice.

Unităţile de cercetare se pot constitui pe perioade determinate, în funcţie de buget, surse de finanţare, nevoi ştiinţifice.

Unităţile de cercetare pot avea buget propriu, aprobat la început de an sau pe parcursul anului financiar, în funcţie de resursele financiare.

Unităţile de cercetare pot angaja personal tehnic şi de administraţie, în limitele resurselor financiare de care dispun, pe o perioadă determinată sau nedeterminată.

f) Serviciile tehnico-administrative

Serviciile tehnico-administrative sunt în subordinea conducerii universităţii. Acestea sunt Serviciul tehnic, Serviciul Aprovizionare, Serviciul Social-Administrativ, Serviciul Resurse Umane şi Salarizare, Serviciul de Informatizare şi Cominicaţii, Serviciul Contabilitate-Financiar, Serviciul Multiplicare, Oficiul Juridic.

Serviciile sunt conduse de şefi de servicii şi sunt coordonate de directorul general administrativ şi deservesc activităţile respective din cadrul facultăţilor.

III. ADMINISTRAŢIA ACADEMICĂ

1. Funcţii de conducere

a) Decanul

Decanul reprezintă facultatea. Decanul concepe dezvoltarea strategică a facultăţii; coodonează activitatea Biroului Consiliului profesoral; prezidează reuniunile Consiliului profesoral al facultăţii; propune înmatricularea şi exmatricularea studenţilor facultăţii; semnează acordurile încheiate cu alte facultăţi, foile matricole, diplomele şi atestatele.

Decanul are competenţe şi responsabilităţi ce rezultă din autonomia financiară. Decanul este responsabil în faţa Consiliului profesoral, Senatului, rectorului.

b) Prodecanul

Prodecanul are în subordine domenii din activitatea administraţiei facultăţii, coordonează comisiile de specialitate ale Consiliului profesoral, asigură conducerea curentă în diferite domenii din activitatea facultăţii. Prodecanul elaborează regulamentele facultăţii. Poate suplini decanul cu avizul acestuia, în raporturile cu universitatea, cu alte facultăţi, instituţii sau organisme, coodonează activitatea administrativă, realizează legătura cu catedrele în domeniile pe care le are în competenţă.

Prodecanul este responsabil în faţa Consiliului profesoral şi a decanului.

c) Secretarul ştiinţific al facultăţii

Secretarul ştiinţific al facultăţii coordonează activitatea de cercetare ştiinţifică a facultăţii; coordonează activitatea secretariatului; verifică respectarea reglementărilor în hotărârile catedrelor, secţiilor, unităţilor de cercetare, înaintate Consiliului profesoral; organizează concursurile la nivelul facultăţii; coordonează circulaţia actelor şi a hotărârilor în interiorul facultăţii, cât şi spre rectorat şi Senat; coodonează realizarea planului strategic al facultăţii.

Secretarul ştiinţific poate suplini decanul, cu acordul acestuia, în raporturile cu universitatea; are rang de prodecan şi este responsabil în faţa Consiliului profesoral şi a decanului.

d) Şeful de catedră

Şeful de catedră reprezintă catedra. El concepe dezvoltarea strategică a catedrei; coordonează activitatea Biroului catedrei; prezidează reuniunile colectivului catedrei; elaborează planul de învăţământ şi statul de funcţiuni al catedrei; propune Consiliului profesoral scoatarea la concurs a posturilor, promovările şi demiterea sau sancţionarea personalului catedrei.

Şeful de catedră stabileşte măsurile de utilizare eficientă a resurselor financiare ale catedrei. Aceste măsuri se supun aprobării decanului.

2. Alegerea şi schimbarea din funcţiile de conducere

Alegerile pentru funcţiile de conducere se fac pe structuri autorizate şi acreditate conform prevederilor legale şi hotărârilor Senatului.

Alegerile în funcţii de conducere din Universitate asigură reprezentarea tuturor structurilor de învăţământ (facultăţi, departamente, colegii). De asemenea, se asigură reprezentarea cadrelor didactice, studenţilor, personalului de cercetare, cadrelor tehnice şi personalului auxiliar.

Alegerea şi schimbarea din funcţiile de conducere se face conform Regulamentului de alegeri al Universităţii, aprobat de către Senat.

IV.ADMINISTRAŢIA TEHNICO-ECONOMICĂ

a) Administratorul şef de facultate

Administratorul şef de facultate răspunde de buna funcţionare adminsitrativă şi financiar-contabilă a facultăţii, fiind sub autoritatea Consiliului facultăţii şi subordonat direct decanului şi directorului general administrativ. În calitate de membru al Consiliului facultăţii, participă la managementul strategic, fiind responsabil cu aplicarea politicii universităţii la nivelul facultăţii în domeniul financiar, în gestionarea resurselor şi a patrimoniului, în coordonarea personalului administrativ; ţine evidenţa cheltuielilor materiale, de personal din fonduri bugetare sau extrabugetare (granturi, contracte, taxe, prestări servicii). Administratorul şef de facultate are obligaţia de a iniţia şi desfăşura activităţi care vizează eficientizarea gestionării resurselor facultăţii şi obţinerea de resurse suplimentare din finanţare extra-bugetară.

b) Secretarul şef de facultate

Secretariatul facultăţii este condus de secretarul-şef. Atribuţiile secretarului-şef sunt:

- Întocmeşte şi răspunde de evidenţa exactă a numărului de studenţi pe specializări şi ani de studiu.

- Răspunde de situaţiile şcolare ale studenţilor şi de întocmirea corectă a foilor matricole

- Eliberează actele necesare studenţilor (carnete de student, legitimaţii, adeverinţe, foi matricole, etc.)

Secretarul şef de facultate, cu aprobarea decanului, repartizează responsabilităţile întregului personal al secretariatul.

Secretarul-şef de facultate se subordonează secretarului ştiinţific, iar funcţional decanului, prodecanului şi administratorului şef de facultate.

c) Administrator patrimoniu facultate

Administrarea patrimoniului facultăţii se face de către un administrator care are în gestiunea sa toate mijloacele fixe şi obiectele de inventar aferente facultăţii. Acesta are obligaţia să urmărească întreţinerea şi repararea acestora, pentru ca procesul didactic să se desfăşoare în condiţii optime.

Este subordonat administratorului şef de facultate şi are în subordine personalul de întreţinere a spaţiilor facultăţii.

V. PERSONALUL

1. Personalul didactic

În politica de recrutare şi promovare a cadrelor didactice şi a cercetătorilor se aplică principiul suveranităţii competenţei profesionale.

Poziţia de profesor este certificată în catedră de un domeniu de cercetare distinct, bine conturat. Toate posturile se ocupă prin concurs. Ocuparea unui post didactic se face în funcţie de competenţă, ţinându-se cont de resursele financiare. Concursurile se organizează conform Regulamentului de ocupare a posturilor didactice al universităţii.

În concursurile pentru posturi didactice se angajează răspunderea personală a decanilor.

Cadrele didactice angajate în străinătate sau care doresc să se încadreze cu funcţia de bază în altă instituţie, pe o perioadă determinată, se supun aprobărilor Consiliului profesoral şi Senatului universităţii.

Se poate aviza de către decanul facultăţii angajarea în regim de cadru didactic asociat, a personalităţilor de prim plan ale ştiinţei, culturii naţionale şi internaţionale, specialişti indispensabili procesului didactic.

2.Personalul didactic auxiliar

Cuprinde personalul din cadrul secretariatului, precum şi cel care deserveşte laboratoarele din facultate.

3.Personal administrativ

Este personalul facultăţii care lucrează în administraţia acesteia. Administratorul şef de facultate are în subordine administratorul de patrimoniu şi personalul de deservire al facultăţii.

VI. DIPLOME, CERTIFICATE, ATESTATE

1.Nivelele de calificare

1.1.Ciclul de studii universitare de licenţă

La Facultatea de Ştiinţe, studiile universitare de licenţă se organizează sub forma cursuri de zi şi învăţământ la distanţă, având, începând cu anul I, 2005-2006, durata studiilor de 3 ani, 180 credite. Ciclul I se finalizează cu examen de licenţă, (10 credite) în urma căruia, absolvenţii care l-au promovat primesc titlul de licenţiat în domeniul urmat. Pentru cursurile de IFR numărul de credite ăi finalizarea studiilor se desfăşoară identic.

1.2.Studenţii care optează pentru profesiunea didactică trebuie să promoveze disciplinele modulului de formare psihopedagogică în timpul anilor de studii universitare de licenţă şi obţinerea a 30 de credite, precum şi o formare psihopedagogică suplimentară, corespunzătoare altor 30 de credite. Această formare suplimentară se obţine în cadrul universităţii până la susţinerea examenului de definitivat în învăţământ. Absolvenţilor Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic li se eliberează un certificat de Absolvire, pe baza căruia sunt abilitaţi să funcţioneze în învăţământ. Pentru specializările în lichidare se aplică prevederile Ordinului Ministrului nr.4237/2003.

1.3.Facultatea de Ştiinţe organizează studii postuniversitare de masterat de 2 ani. Studiile de masterat integrează mai multe domenii de specializare. Acestea pot fi urmate de absolvenţii cu diplomă obţinută la finalizarea studiilor universitare de lungă durată, indiferent de domeniu sau specializare. Masteratul se încheie cu susţinerea unei dizestaţii. Absolvenţii care au promovat dizertaţia primesc diplomă de master.

2. Planul de învăţământ

Planurile de învăţământ ale specializărilor facultăţii se întocmesc în raport cu standardele naţionale şi internaţionale, adecvându-se la criteriile de calitate ale educaţiei universitare. Planurile de învăţământ se elaborează de către catedre şi departamente şi se avizează de către Consiliul profesoral al facultăţii. Acestea conţin, după caz, discipline fundamentale, de specialitate, discipline de licenţă şi discipline complementare, durata standard de studiu a unei discipline fiind de un semestru. Disciplinele sunt oferite în regim obligatoriu, opţional şi facultativ. Acumularea de către studenţi a cunoştinţelor de bază se face prin discipline fundamentale, oferite, în general, în regim obligatoriu. Disciplinele de specialitate sunt orientate spre asimilarea de cunoştinţe profesionale şi se oferă în regim obligatoriu şi opţional. Domeniile complementare sunt oferite prin disciplinele opţionale şi facultative. Planurile de învăţământ pot prevedea un număr de 24-28 ore pe săptămână. Numărul de credite pentru promovarea anului universitar este de 36. Numărul de puncte pentru promovarea anului se fixează la începutul anului universitar prin planul de învăţământ; acesta rezultă din suma produselor dintre notele de promovare şi numărul de credite alocate disciplinelor de învăţământ. Disciplinelor din planul de învăţământ sau celor oferite pentru obţinerea de certificate li se alocă credite. Pentru învăţământul de zi şi la distanţă suma creditelor pe un semestru este de 30. Pentru obţinerea statutului de absolvent al facultăţii, indiferent de forma de învăţământ şi domeniu, trebui să se obţină un număr minim de credite egal cu numărul semestrelor normate pe specializare înmulţit cu numărul de credite/semestru. Examenul de licenţă se creditează separat cu un număr total de maxim 30 de credite.

3.1.Ciclul de studii universitare de licenţă

3.1.1. În cadrul Facultăţii de Ştiinţe se aplică în evaluarea studenţilor Sistemul European de Credite Transferabile – ECTS. Procedurile sunt reglementate prin Regulamentul de credite transferabile al universităţii.

3.1.2.Creditele sunt valori numerice cuprinse de regulă între 1 şi 30, alocate disciplinelor de studiu în funcţie de activitatea desfăşurată semestrial. Creditele reflectă cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei (curs, seminar, lucrări de laborator, proiecte, practică. Planurile de învăţământ se concep astfel încât să asigure timpul necesar pentru studiul individual), învestită de student pentru însuşirea unei discipline.

3.1.3.Unitatea de bază în planul de învăţământ este semestrul, cu 14 săptămâni de activitate didactică pentru semestrele 1, 2, 3 şi 5, 11 săptămâni pentru semestrul 4, 12 săptămâni pentru semestrul 6. Planul de învăţământ nu poate depăşi în medie 24-28 ore/săptămână inclusiv disciplinele facultative.

3.1.4.Planurile de învăţământ conţin discipline obligatorii, opţionale şi facultative. Din punct de vedere al conţinutului disciplinelor de studiu, acestea se delimitează în discipline: fundamentale, din domeniu, de specialitate, complementare. Durata standard de studiu a unei discipline este de un semestru.

Disciplinele fundamentale (F) sunt cele care nu pot lipsi din formarea de bază a unui economist. Acestea sunt incluse în planul de învăţământ al fiecărei specializări şi trebuie să însumeze un număr minim de 60 CST şi o pondere de 20-25% în structura orelor de activitate didactică.

Disciplinele din domeniul de licenţă (L) au o pondere de 30-35% din structura orelor de activitate didactică

Disciplinele generale de specialitate (S) ocupă 25-30% din fondul de timp al orelor de activitate didactică. În cazul domeniului Marketing disciplinele din domeniu se confundă cu cele de specialitate, ponderea cumulată a acestora fiind de 50-60%.

Disciplinele complementare (C) urmăresc lărgirea orizontului de cunoaştere şi de cultură generală a studenţilor facultăţii ocupând o pondere de 5-10%.

În afara acestor discipline care fac parte din standardele CNEAA, facultatea poate dispune de discipline conform opţiunilor proprii, ocupând un fond de timp de 10-15% din structura orelor de activitate didactică.

Structura orelor de activitate didactică, după caracterul disciplinelor impuse de asigurarea pregătirii:

-discipline obligatorii O 90-95%

-discipline opţionale A 5-10%

-discipline facultative D în afara acestei structuri, cel mult câte 2 discipline pe semestru, începând cu semestrul 3. Punctele de credit se atribuie în afara celor 180 CTS ale ciclului de licenţă.

Includerea disciplinelor în planul de învăţământ trebuie să aibă o succesiune logică. O disciplină se eşalonează pe un singur semestru şi se încheie cu evaluarea cunoştinţelor.

3.1.5.Formele de evaluare prevăzute în planul de învăţământ sunt: examen, colocviu, proiect şi verificare pe parcurs. Acestea se propun de titularul de disciplină şi se aprobă în Consiliul profesoral.

3.1.6.Cerinţele pentru obţinerea actelor de absolvire a studiilor se stabilesc de către Consiliul profesoral al facultăţii. Aceste cerinţe fac parte din planul de învăţământ. Se pot prezenta la examenul de finalizare a studiilor studenţii care au parcurs integral planul de învăţământ prevăzut pentru specializarea respectivă. Modul de susţinere a examenului de finalizare a studiilor în învăţământul superior este stabilit prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării.

3.1.7.Titularii disciplinelor stabilesc criteriile pentru promovarea disciplinelor respective, inclusiv obligativitatea de a frecventa anumite activităţi didactice prevăzute în planul de învăţământ, în conformitate cu Regulamentul facultăţii.

3.1.8.Creditele obţinute de studenţi pe baza contractelor de studii dintre Universitatea din Bacău şi o altă universitate se vor echivala conform Regulamentului privind recunoaşterea perioadelor de studii efectuate în alte instituţii.

3.1.9.Universitatea oferă studenţilor posibilitatea completării portofoliului de competenţe prin frecventarea simultană a două specializări în condiţiile stabilite de Senatul universităţii.

3.2.Pregătirea psihopedagogică

Pregătirea psihopedagogică, metodică şi de practică pedagogică este asigurată de Departamentul pentru pregătirea personalului didactic, organizat la nivelul Universităţii. Pregătirea studenţilor se realizează în regimul activităţilor didactice opţionale. Absolvenţii facultăţii pot profesa în învăţământ numai dacă au obţinut certificatul de absolvire eliberat de acest departament.

3.3.Învăţământul fără frecvenţă (IFR)

Învăţământul fără frecvenţă (IFR) are ca obiectiv formarea în regim de studii de licenţă, ciclul I şi se desfăşoară în cadrul facultăţii.

Obiectivele principale ale acestei structuri sunt:

- Oferirea posibilităţii de licenţiere pentru o categorie a populaţiei active care anterior nu a avut posibilitatea sau nu şi-a propus continuarea studiilor

- Oferirea posibilităţii de recalificare-reorientare pentru indivizii activi ai căror activitate nu este cerută de piaţa forţei de muncă

- Efectuarea studiilor concomitent cu activitatea profesională, mai ales pentru acea parte a populaţiei care nu dispune de posibilităţile de susţinere financiară impuse de participarea la cursurile cu frecvenţă

- Susţinerea financiară a facultăţii din surse extrabugetare realizate din veniturile obţinute

- Promovarea formei de învăţământ fără frecvenţă (IFR în sistemul învăţământului.

Activităţile didactice pentru fără frecvenţă (IFR) trebuie aprobate în prealabil de Consiliul profesoral al facultăţii şi de către Senat.

Cursurile organizate sunt finanţate de participanţi; numărul de locuri precum şi taxa de şcolarizare sunt stabilite de către facultate şi aprobate de Senatul universităţii.

Activitatea structurilor care răspund de fără frecvenţă (IFR) este finanţată din resursele proprii, obţinute din taxele de şcolarizare, donaţii, sponsorizări, activităţi de producţie (elaborare de suporturi de curs clasice şi electronice, materiale didactice, etc.).

VII.STUDENŢII

1.Admiterea

Admiterea este reglementată prin Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere, conform prevederilor legale.

Accesul la studii în facultate este condiţionat de posesia diplomei de bacalaureat sau a unor documente similare şi se decide prin concurs, în limita locurilor stabilite de facultate şi aprobate de Senat. Numărul locurilor se stabileşte având în vedere potenţialul uman şi material al facultăţii şi tendinţele de pe piaţa muncii.

Admiterea la Facultatea de Ştiinţe se organizează pe locuri subvenţionate de la bugetul de stat (cursuri de zi) şi pe locuri cu taxă (cursuri de zi şi IFR).

Metodologia de admitere, elaborată pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi criteriile de selecţie sunt propuse de facultate şi aprobate de Senatul universităţii; vor fi făcute publice cel mai târziu cu şase luni înaintea începerii admiterii.

Absolvenţii cu diplomă de licenţă pot urma o a doua specializare, în condiţiile stabilite de senat, în regim cu taxă.

Candidaţii care au obţinut performanţe recunoscute la concursuri internaţionale şi naţionale pot fi înmatriculaţi fără admitere pe locurile fărăr taxă, în conformitate cu precizările M.E.C. şi regulamentele proprii ale Universităţii din Bacău.

2.Contractul de studiu

Contractul de studiu este actul încheiat între student şi decanul facultăţii la începutul fiecărui an universitar prin care studentul se înscrie la cursurile obligatorii, opţionale şi facultative. Studentul este liber în alegerea cursurilor opţionale din planul de învăţământ.

Prin semnarea acestui contract studentul are dreptul să ia parte la toate activităţile didactice aferente disciplinelor alese şi să se prezinte la formele de verificare. Prin înscrierea la o disciplină, studentul se angajează să îndeplinească toate cerinţele stabilite de titularul de disciplină, în condiţiile stabilite de Regulamentul facultăţii, epuizând posibilitatea de a mai participa încă o dată gratuit sau în valoarea taxei de şcolarizare pentru acel an universitar, la activitatea respectivă.

Contractul va conţine şi declaraţia studentului în care acesta specifică dacă este înscris sau nu la o altă specializare din cadrul Universităţii din Bacău sau al altei instituţii de învăţământ superior.

3.Evaluarea

Evaluarea cunoştinţelor se face prin: examene, coclovii, proiecte, verificări pe parcursul semestrului. Prin promovarea unei discipline, adică prin obţinerea notei minime 5 (cinci), studenţii obţin creditele alocate acelei discipline prin planul de învăţământ. Creditele alocate unei discipline nu se pot obţine în etape.

Într-un an universitar, studenţii se pot prezenta la examen (inclusiv pentru mărirea notei) cel mult de două ori la fiecare disciplină ce figurează în contractul de studiu pentru acel an universitar, dar numai o singură dată într-o sesiune. Neprezentarea la examene în sesiunea programată pentru o disciplină care apare în contractul de studiu înseamnă consumarea unui drept de prezentare la examen din cele două posibilităţi avute la dispoziţie şi este considerată restanţă.

Trecerea în anul următor se poate face numai dacă studentul a realizat cel puţin 60% din creditele aferente anului respectiv.

În cazul în care studentul nu a realizat cel puţin 60% din creditele aferente anului respectiv (indiferent dacă s-a prezentat la examen de două ori sau nu), poate solicita, din nou, înscrierea într-un an suplimentar pentru promovarea examenelor restante. El va reface întreaga activitate didactică prevăzută în planul de învăţământ la displinele nepromovate, în regim cu taxă după care se poate prezenta din nou, cel mult de două ori, la examen.. Continuarea studiilor în această situaţie se vor face în regim cu taxă.

Frauda la examene se pedepseşte cu exmatricularea.

4.Transferul

Transferul la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bacău poate fi solicitat numai până la sfârşitul primei săptămâni a semestrului.

Cererea de transfer se avizează de decanul facultăţii şi se aprobă de Rectorul Universităţii. Transferul se aprobă numai în condiţiile în care se transferă şi alocaţia bugetară şi se achită taxa de transfer.

Transferul de la Facultatea de Ştiinţe se face în baza aprobării decanului facultăţii şi a achitării taxei de transfer, după ce studentul opţine aprobarea universităţii unde se transferă.

5.Drepturile şi îndatoririle studenţilor

Drepturile şi îndatoririle studenţilor sunt specificate în Regulamentul privind activitatea didactică, care se aprobă se Senat.

6.Bursele studenţeşti

Bursele studenţeşti vor fi acordate în conformitate cu Regulamentul de burse.

La elaborarea regulamentului de acordare a burselor sunt consultaţi şi studenţii reprezentaţi în structurile de conducere de la nivelul universităţii şi facultăţilor. Acest regulament se aprobă de Senat.

7.Căminele studenţeşti

Căminele studenţeşti sunt unităţi în proprietatea şi folosinţa Universităţii. Obţinerea unui loc în cămin este condiţionată de performanţele profesionale şi de situaţia socială. Nu sunt admişi în cămine studenţeşti cu domiciliul stabil în localitatea unde se află căminul. Studenţii sunt cazaţi în limita locurilor disponibile. Repartizarea în cămine se va efectua în baza mediilor obţinute în timpul anului universitar anterior sau după media de la admitere. Locurile de cazare în căminele studenţeşti se repartizează în luna iunie a anului universitar precedent, pe facultăţi, prin hotărârea Consiliului de Administraţie.

Administratorul şef şi reprezentantul studenţilor în Consiliul profesoral răspund de utilizarea locurilor de cazare alocate facultăţii.

Funcţionarea căminelor studenţeşti se face în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a căminelor studenţeşti. Căminele funcţionează pe perioada anului universitar. În perioada vacanţei, căminele se închid în vederea efectuării reparaţiilor şi igienizărilor, unele dintre ele putând funcţiona în regim hotelier, conform reglementărilor în vigoare.

Serviciul tehnic al universităţii răspunde de dotarea şi repararea căminelor în limita fondurilor alocate de Consiliul de Administraţie.

Căminele se utilizează pentru cazarea studenţilor. Pot fi cazate, de asemenea, şi cadre didactice proprii sau asociate. Încălcarea regulilor de convieţuire în căminele studenţeşti se sancţionează cu exmatricularea din cămin. Sancţiunea se aplică de Decanatul facultăţii.

8. Cantina stundeţească

Cantina universităţii are un regulament propriu de funcţionare. Studenţii pot obţine abonamente pentru o masă, două mese şi trei mese sau pot servi masa în regim “a la carte”.

VIII. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

1. Cercetarea ştiinţifică

1.1.Cercetarea ştiinţifică este o obligaţie de bază a fiecărui cadru didactic. Facultatea stimulează participarea în programele naţionale şi internaţionale de cercetare. Cercetarea ştiinţifică de vârf se concentrează în centre de cercetare şi de excelenţă evaluate pe plan naţional. Conducerile facultăţii, departamentelor şi catedrelor stimulează participarea studenţilor la cercetarea ştiinţifică.

1.2.Catedrele, colectivele de cercetare, cadrele didactice folosesc întreaga gamă de posibilităţi existente la nivel naţional şi internaţional: manifestări ştiinţifice, contracte, granturi, programe naţionale de cercetare, programe internaţionale de cercetare, activitate editorială, etc. Studenţii participă la activitatea de cercetare din catedră şi din colectivele de cercetare.

1.3.Veniturile obţinute din realizarea programelor de cercetare ştiinţifică se utilizează pentru dezvoltarea bazei proprii de cercetare, precum şi pentru remunerarea personalului care a realizat cercetarea.

1.4.Facultatea este orientată către performanţă, profilul didactic fiind bazat pe cercetare ştiinţifică iar pregătirea studenţilor este legată de cercetare.

1.5.Poziţiile în ierarhia didactică sunt condiţionate de performanţele de cercetare ştiinţifică, concentrate în lucrări relevante publicate.

1.6.Studenţii cu rezultate în cercetare sunt sprijiniţi să obţină burse naţionale şi internaţionale.

2.Unităţi de cercetare

În facultate cercetarea se efectuează în catedre, colective şi centre de cercetare. În catedre şi colective, cercetarea se realizează, în principal, de către corpul didactic. Veniturile obţinute din realizarea contractelor de cercetare, a granturilor şi a altor activităţi (prestări servicii, consultanţă, etc.) după scăderea cheltuielilor efectuate de către universitate sunt la dispoziţia coordonatorilor de programe (resposabililor de proiecte); aceste venituri se pot utiliza pentru salarizarea personalului care a realizat cercetarea, pentru premierea cadrelor didactice şi studenţilor, pentru dezvoltarea bazei materiale a unităţii, pentru deplasări, organizare de conferinţe, subvenţionarea apariţiei revistelor şi cărţilor, etc.

3. Biblioteca

Biblioteca facultăţii face parte din biblioteca universităţii. Ea reprezintă un sistem de documentare destinat cadrelor didactice, cercetătorilor şi studenţilor.

Biblioteca funcţionează conform regulamentului de funcţionare aprobat de Senatul universităţii. Spaţiile şi funcţiile bibliotecii sunt dedicate activităţilor academice şi culturale aferente. Biblioteca asigură schimbul internaţional al revistei “Studii şi cercetări ştiinţifice – seria „Biologie” , seria „Matematică” şi a altor cărţi publicate de cadrele didactice din Facultatea de Ştiinţe iar prin consultarea catedrelor realizează achiziţiile de carte şi abonamente perioadice din ţară şi străinătate.

4. Publicaţiile

Publicaţia facultăţii se numeşte “Studii şi cercetări ştiinţifice – seria „Biologie” , seria „Matematică” sunt acreditate CNCSIS, având apariţii anuale seria „Matematică” şi bianuale seria „Biologie”. Revista participă la circuitul normal al publicaţiilor fiind accesibilă pentru cumpărare şi schimb internaţional, realizat prin Biblioteca Centrală. Comitetul redacţional este alcătuit din cadre didactice din cele două specializări ale facultăţii. Pentru creşterea prestigiului publicaţiei sunt cuprinşi în comitetul redacţional şi personalităţi din ţară şi străinătate.

IX.FINANŢAREA

1. Bugetul facultăţii

Facultatea de Ştiinţe este finanţată de la bugetul statului precum şi din alte venituri, în condiţiile legii.

Finanţarea de la bugetul statului se face pe baza unui Contract instituţional încheiat anual între Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi conducerea universităţii în funcţie de numărul studenţilor echivalenţi pe domenii de învăţământ şi pe baza indicatorilor calitativi.

Resursele extrabugetare

Facultatea de Ştiinţe realizează venituri extrabugetare din:

a) Taxe de şcolarizare – de la studenţii admişi pe locurile cu taxă aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării; de la studenţii din cadrul învăţământului IFR; de la cursanţii cursurilor de masterat.

b) Taxe de administraţie pentru:

- înscrierea la concursurile de admitere la orice nivel

- contestaţii

- înmatriculare şi reînmatriculare

- examenul de licenţă

- prezentarea a treia oară şi următoarele, la acelaşi examen

- examene de diferenţă

- legalizarea actelor care se depun la universitate

- alte taxe potrivit legii, aprobate de Senat

c) Contracte de cercetare ştiinţifică ale facultăţilor şi catedrelor

d) Sponsorizări din partea diferitelor fundaţii sau societăţi comerciale

e) Încasări din prestările de servicii oferite de unităţile universităţii

f) Alte resurse extrabugetare, potrivit legii.

Facultatea gestionează veniturile conform metodologiei universităţii astfel încât să asigure atât salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar cât şi necesarul de materiale pentru organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ.

Cuantumul taxelor:

Taxa de şcolarizare va fi dimensionată cel puţin la nivelul cheltuielilor bugetare pentru finanţarea de bază ce revine pentru un student bugetat. Taxele de administraţie se dimensionează la nivelul cheltuielilor necesitate de activităţile suplimentare depuse de către personalul didactic şi didactic auxiliar.

Resursele extrabugetare se gospodăresc şi se contabilizează într-un mod identic cu cel utilizat pentru resursele obţinute de la bugetul statului.

2.Finanţarea cooperării internaţionale şi a deplasărilor internaţionale

Finanţarea cooperării internaţionale se face atât pe seama alocaţiilor de la bugetul statului, cât şi pe seama sponsorizărilor în funcţie de bugetul alocat. Universitatea repartizează la începutul fiecărui semestru o sumă fiecărei facultăţi în vederea acţiunilor internaţionale, aprobate în prealabil de către Senat.

Au prioritate la finanţare deplasările care au ca obiectiv extinderea cooperării ştiinţifice şi academice şi specialiştii angajaţi în temele şi programele de excelenţă ale universităţii.

Nu se finanţează participări la sesiuni ştiinţifice în cazul încare solicitantul nu este înscris în programul oficial al sesiunii. Nu se finanţează din buget cheltuieli de viză şi deplasări pentru obţinerea vizei.

Se pot acorda finanţări totale şi finanţări parţiale, în funcţie de posiblităţile existente şi de eficienţa deplasării. În limitele bugetului se finanţează transportul şi se asigură cazarea şi diurna până la 5 zile. Se pot finanţa zile suplimentare de cazare şi diurnă din resurse extrabugetare. Solicitanţii pot folosi resurse proprii (sponsorizări, fundaţii, etc.) pentru mobilităţi individuale.

Valuta obţinută de facultate prin activităţi didactice sau prin orice alte activităţi rămâne la dispoziţia acesteia, în vederea dotărilor şi deplasărilor, conform reglementărilor Senatului. Facultatea promovează mobilităţile studenţeşti în acţiuni de cooperare ştiinţifică şi academică în cadrul programelor internaţionale pentru schimburi.

La încheierea mobilităţii, cel care a beneficiat de susţinere financiară din partea facultăţii depune un raport al activităţii ştiinţifice şi academice desfăşurate, la şeful catedrei şi la decanat.

3.Finanţarea investiţiilor şi reparaţiilor

Facultatea îşi asigură, în limita fondurilor, executarea unor lucrări de investiţii şi dotarea catedrelor şi laboratoarelor cu aparatură, utilaje şi mobilier pentru desfăşurarea procesului didactic la un nivel superior. Facultatea trebuie să contribuie cu cotă parte în funcţie de numărul de studenţi, la reparaţiile sau investiţiile universităţii.

Executarea unor lucrări de întreţinere şi reparaţii se poate efectua şi cu terţi, prin licitaţie, pe bază de oferte sau încredinţare directă, conform legislaţiei în vigoare.

4.Închirieri

Închirieri bunurilor disponibile din parimoniul faucltăţii se poate face numai în condiţiile legii, fără a afecta procesul de învăţământ şi cercetare. Facultatea poate închiria, pe bază de contract, spaţii temporar disponibile. Facultatea poate închiria anumite săli pentru manifestări ocazionale, fără perturbarea procesului de învăţământ şi cercetare. Fondurile obţinute din închirieri revin facultăţii.

5.Fundaţii. Sponsorizări

5.1.Membrii comunităţii academice pot înfiinţa la nivelul facultăţii grupări apolitice, neguvernamentale, nonprofit, cu statute şi calitate de persoană juridică, cu sediul în sau în afara perimetrului universitar.

5.2.Fundaţiile, celelalte instituţii pot să intre în relaţii de colaborare, să primească sponsorizări, să organizeze activităţi, să deruleze programe academico-ştiinţifice, cultural-sportive de interes univeristar, precizate prin actele constitutive şi statute, cu instituţii similare sau care au ca obiect de activitate asemănător.

5.3.Fundaţiile, celelalte instituţii sunt obligate să dezvolte prin acte constitutive şi statute, un obiect de activitate structurat pe: infrastructura universitară, derularea şi dezvoltarea programelor de cercetare ştiinţifică, asigurarea –parţială sau integrală – în funcţie de resursele materiale, a mobilităţilor în ţara şi/sau străinătate pentru interes didactic, ştiinţific (cercetare, documentare, congrese, simpozioane), cultural, sportiv, în avantajul populaţiei universitare, a fluidizării schimburilor, informaţiilor, etc., consolidarea reţelei de publicaţii academice şi studenţeşti, achiziţii de carte şi echipamente din ţară şi străinătate.

5.4.Fundaţiile sunt persoane juridice, organisme autonome, în Consiliul de Administraţie al fundaţiilor se regăsesc, conform statutelor, membrii comunităţii academice, reprezentanţi ai sponsorilor, ai institutelor de cultură, guvernamentale sau neguvernamentale, cu care fundaţia este în legături de colaborare.

5.5.Membrii comunităţii universitare, precum şi nivelele sale de organizare ierarhice pot fi sponsorizaţi în acitivtatea lor de către fundaţii sau direct. Sumele obţinute prin fundaţii sau direct sunt resurse extrabugetare aflate la dispoziţia catedrelor, departamentelor, facultăţii. Ele sunt alocate conform destinaţiei.

X.PATRIMONIUL

Patrimoniul facultăţii este alcătuit din elemente de activ, constituind baza materială a învăţământului în conformitate cu prevederile legii.

1.Structura şi folosirea spaţiilor

Facultatea deţine spaţii pentru procesul de învăţământ şi cercetare. Astfel facultatea are:

- Spaţii de bază: amfiteatre, săli ce curs, săli de seminar, laboratoare pentru studenţi

- Spaţii ajutătoare procesului de învăţământ: biblioteca, săli de calculatoare

- Spaţii administrativ-gospodăreşti, spaţii administrative pentru personalul administrativ, spaţii de întreţinere

- Spaţii pentru cadrele didactice: cabinete, secretariat, decanat, sala de consiliu.

Şefii de catedră şi cadrele didactice răspund de modul în care se folosesc spaţiile aflate la dispoziţie.

Catedrele care îşi extind activităţile vor lua măsuri să se organizeze în spaţiile pe care le au la dispoziţie.

2.Dotări

Fondurile fixe şi obiectele de inventar existente în inventarul facultăţii constituie baza materială a facultăţii.

Catedrele se ocupă de formarea şi dotarea laboratoarelor didactice şi de obţinerea finanţărilor în acest scop.

Şeful de catedră răspunde de dotarea laboratoarelor de specialitate.

Sursele de finanţare ale dotării catedrelor şi laboratoarelor pot fi bugetare şi extrabugetare (granturi, contracte de cerctare, contracte de prestări de servicii, finanţări din parte fundaţiilor, donaţii).

Cu aparatura laboratoarelor se pot efectua lucrări de prestări de servicii către comunitate (analize, programe de calcul, proiecte, expertize, etc.).

Dotările obţinute de specialişti şi catedre din resurse extrabugetare se inventariază şi se folosesc cu acordul colectivelor care au obţinut resursele.

Şefii de catedră împreună cu personalul din subordine răspund de bunurile aflate în gestiunea catedrelor.

XII.ADOPTAREA ŞI MODIFICAREA REGULAMENTULUI

Prezentul Regulament de organizare şi funcţionare al Facultăţii de Ştiinţe intră în vigoare la data adoptării lui de către Consiliul profesoral al facultăţii şi se aplică începând din anul universitar 2005-2006.

Propuneri de modificare a prezentului regulament se pot face la iniţiativa unei treimi din membrii Consiliului profesoral şi cu aprobarea acestuia.

Prezentul regulament se va prelucra de către şefii de catedră cu personalul din subordine şi se vor lua măsuri pentru respectarea lui.

DECAN,

Prof.univ.dr.TALMACIU MIHAI

Anexa 1.

ORGANIGRAMA

FACULTĂŢII DE ŞTIINŢE

 

 

 

 

 

< Anterior